Dezvoltarea pe termen lung a oricărei întreprinderi depinde de capacitatea conducerii de a identifica în timp util problemele apărute și de a le neutraliza în mod competent. Pentru a atinge acest obiectiv, se utilizează analize financiare, al căror scop este identificarea tuturor elementelor problematice din instrumentele de management ale companiei.
Ce este o analiză financiară a unei întreprinderi
Analiza financiară trebuie înțeleasă ca utilizarea integrată a anumitor proceduri și metode pentru o evaluare obiectivă a stării unei întreprinderi și a activităților sale economice. Baza evaluării este informația contabilă cantitativă și calitativă. După analiza sa, se iau decizii manageriale specifice.
Analiza financiară este axată pe studiul nivelului economic, tehnic și organizațional al întreprinderii, precum și a unităților legate de aceasta. Obiectivele analizei financiare includ evaluarea activităților economice financiare și industriale ale companiei, inclusiv diagnosticarea falimentului.
Priorități ale analizei financiare
Analiza financiară și economică a stării întreprinderii prezintă sarcini specifice de implementarea cărora depinde acuratețea rezultatului analitic. Vorbim despre deschiderea rezervelor și a oportunităților de producție care nu au fost utilizate, evaluarea calității, stabilirea impactului activităților specifice asupra rezultatelor generale ale managementului și identificarea factorilor care au determinat abateri de la standarde. În procesul de analiză, se realizează, de asemenea, prognoza rezultatelor scontate ale activității întreprinderii și pregătirea informațiilor necesare pentru luarea unei decizii manageriale.
Se poate susține că analiza financiară a întreprinderii joacă rolul managementului financiar atât în compania în sine, cât și în procesul de cooperare cu partenerii, autoritățile fiscale și sistemul financiar și de credit. În același timp, se înregistrează activitatea de afaceri, stabilitatea financiară, rentabilitatea și rentabilitatea. Analiza în sine poate fi definită și ca un instrument de management, de planificare, precum și de monitorizare a activităților companiei și a diagnosticării acesteia.
Trebuie menționat că analiza unor aspecte specifice ale întreprinderii se bazează pe analiza unui sistem de indicatori, în plus, într-o stare dinamică. Acest lucru se datorează faptului că activitățile financiare și industrial-economice ale companiei, precum și diviziunile sale, au indicatori interrelaționati. Din acest motiv, modificările indicatorilor specifici pot afecta finanțarea finală indicatori tehnici și economici activitățile întreprinderii.
Analiza financiară și economică a întreprinderii: obiective
Vorbind despre această formă de analiză a companiei, este de remarcat faptul că implică o combinație de metode de deducție și inducție. Cu alte cuvinte, în timpul studiului indicatorilor individuali, analistul trebuie să țină cont de cei generali.
Un alt principiu important este că atunci când analizăm o întreprindere, toate tipurile de procese de afaceri sunt studiate ținând cont de interdependența, interdependența și interconectarea acestora. În ceea ce privește analiza factorilor și cauzelor, în acest caz, analiza se bazează pe o înțelegere a următorului principiu: fiecare factor și motiv ar trebui să primească o evaluare obiectivă. Prin urmare, ambele cauze și factori sunt studiați inițial, urmată de clasificarea lor în grupuri: secundare, de bază, neesențiale, semnificative, slab definite și determinante.
Următorul pas este studierea impactului asupra proceselor de afaceri cu factori determinanți, de bază și esențiali. Însă factorii nedetectabili și nesemnificați sunt studiați numai dacă este necesar și numai după finalizarea părții principale a analizei. Merită luat în considerare faptul că analiza financiară nu implică întotdeauna studiul tuturor factorilor, deoarece acest lucru este relevant doar în unele cazuri.
Mai mult, dacă vorbim despre obiectivele exacte ale analizei financiare a întreprinderii, are sens să se determine următoarele componente ale procesului de evaluare:
- analiza capacității de rambursare a împrumuturilor;
- monitorizarea stării întreprinderii în momentul evaluării;
- prevenirea falimentului;
- evaluarea companiei la fuziunea sau vânzarea acesteia;
- urmărirea dinamicii condițiilor financiare;
- analiza capacității companiei de a finanța proiecte de investiții;
- prognozarea activitatilor financiare ale intreprinderii.
De remarcat este faptul că, în procesul studierii stării financiare a unei întreprinderi, acele entități economice care sunt concentrate pe obținerea de informații extrem de exacte și obiective despre activitățile întreprinderii pot utiliza ajutorul unui analist financiar.
Astfel de entități pot fi împărțite în două categorii:
- Extern: creditori, auditori, agenții guvernamentale, investitori.
- Intern: acționari, comisie de audit și lichidare, conducere și fondatori.
Un alt obiectiv pentru care se poate realiza o analiză financiară, dar nu la inițiativa întreprinderii, este evaluarea potențialului de investiții și a capacității de credit a companiei. O astfel de analiză, de regulă, este interesantă pentru bănci, pentru care este important să verifice solvabilitatea și rentabilitatea întreprinderii. Acest lucru este logic, deoarece orice potențial investitor este interesat să obțină informații despre lichiditatea companiei și gradul de risc aferent pierderii unui depozit.
Caracteristicile analizei interne și externe
Contabilitatea și analiza financiară internă sunt necesare pentru a satisface nevoile întreprinderii. Poate fi axat atât pe identificarea gradului de lichiditate a companiei, cât și pe o evaluare detaliată a rezultatelor acesteia din ultima perioadă de raportare. Astfel de metode de evaluare sunt relevante atunci când un analist financiar sau conducerea companiei intenționează să determine cât de reală și relevantă este alocarea fondurilor pentru extinderea producției planificate și ce impact pot avea asupra acesteia costurile suplimentare.
În ceea ce privește analiza financiară externă, aceasta este realizată de către analiști care nu au legătură cu întreprinderea. De asemenea, nu au acces la informațiile interne ale companiei.
Dacă se realizează o analiză internă, atunci nu vor apărea probleme cu atragerea de informații din orice categorie, inclusiv una care nu este accesibilă. În cazul analizei externe, unele limitări ale metodelor de evaluare sunt luate în considerare inițial din cauza lipsei de informații complete.
Tipuri de analiză financiară
Analiza, prin care este evaluată starea întreprinderii, poate fi împărțită în mai multe tipuri cheie în funcție de conținutul procesului de management:
- analiză retrospectivă sau actuală;
- prospectiv (preliminar, prognozat);
- analiza financiară și economică operațională;
- analiză, care ține cont de rezultatele unei perioade de timp specifice.
Fiecare dintre specii este folosită în funcție de sarcina cheie.
Metode de analiză financiară
Metodele actuale de analiză financiară includ următoarele domenii:
- Analiză verticală. Acesta este unul dintre tipurile de evaluare a situațiilor financiare ale întreprinderii, în care analiza este proporția elementelor din bilanț și a diferitelor tipuri de pasive și active. Cu această tehnică, alocarea resurselor este arătată în fracții.
- Analiză orizontală. Este o problemă de analiză financiară a unei companii, în care se realizează o evaluare dinamică a elementelor din bilanț. Atât caracterul, cât și direcția tendinței sunt evaluate.
- Analiza coeficientului. Cu acest tip, indicatorii financiari, economici și de producție sunt calculați pe baza situațiilor financiare. O astfel de analiză financiară și contabilă examinează, de asemenea, situațiile de pierderi, rapoartele de profit și alte documente de reglementare. Calculul coeficienților face posibilă evaluarea eficacității și eficienței diferitelor resurse, activități și capitalul companiei, inclusiv.
- Analiza tendințelor. Cu o astfel de evaluare, fiecare poziție de raportare este comparată cu perioadele anterioare specifice, drept urmare, tendința de mișcare a întreprinderii este determinată. Utilizând tendința stabilită, se realizează formarea valorilor posibile ale indicatorilor viitori. Cu alte cuvinte, se realizează o analiză prospectivă.
- Analiza factorilor. În acest caz, se utilizează o evaluare a influenței anumitor factori asupra rezultatelor finale ale activității companiei. Pentru cercetare se folosesc tehnici stochastice și deterministe.
- Analiza comparativă. Vorbim despre analize ferme ale indicatorilor sumari ai atelierelor, departamentelor, filialelor etc. O analiză financiară a organizației este realizată și în raport cu indicatorii întreprinderilor concurente.
Analiza coeficientă ca principal instrument de analiză financiară
Ca metodă cheie de analiză financiară, puteți determina coeficientul. Acest lucru se explică prin faptul că o evaluare cantitativă a stării companiei și adoptarea diverselor decizii manageriale care vizează schimbarea indicatorilor specifici se fac pe baza raporturilor financiare și economice. În acest caz, puteți observa o relație directă între acele resurse ale companiei care au fost luate în considerare și eficiența funcționării acestora, exprimată prin valorile raporturilor financiare și economice și datele din bilanț.
Această metodă de analiză financiară implică evaluarea a patru grupuri relevante de indicatori economici:
- Raporturi de rentabilitate (rentabilitate). Aceste date servesc la reflectarea rentabilității capitalului companiei atunci când generează venituri prin utilizarea diferitelor tipuri de active.
- Ratele fiabilității financiare (stabilitate). În acest caz, nivelul de capitaluri proprii și capitalul împrumutat al companiei este demonstrat, iar structura capitalului companiei este afișată.
- Raporturi de solvabilitate (Lichiditate). Reflectați capacitățile și capacitatea organizației în ceea ce privește obligațiile datoriilor pe termen scurt și pe termen lung.
- Ratele cifrei de afaceri (activitatea de afaceri). Folosind aceste informații, puteți determina numărul de active ale companiei pentru o anumită perioadă de raportare și intensitatea cifrei de afaceri a acestora, inclusiv.
Metoda de analiză financiară, în care coeficienții companiei sunt luate ca bază de calcul, este considerată importantă din motivul pentru care face posibilă identificarea în timp util a fenomenelor de criză din cadrul companiei și luarea de măsuri actuale pentru stabilizarea situației.
Acest tip de analiză face parte managementul strategic organizație.
Exemple de analize financiare
Pentru a înțelege esența evaluării stării unei organizații, este necesar să se studieze un exemplu de analiză financiară. Să presupunem că, pentru întreaga perioadă a cercetării, marja a fost stabilă, dar a existat o anumită scădere.
În perioada de studiu, a fost evidențiată o creștere a ratei cifrei de afaceri a mărfurilor cu 35 de zile. Aceasta indică prezența stocurilor excedentare și o creștere a numărului de stocuri de mărfuri. În același timp, valoarea optimă a cifrei de afaceri de bunuri pentru magazinele de hardware este de 80-90 de zile.
În ceea ce privește creanțele, compania nu o are - toate comerțul cu amănuntul al companiei se realizează pe baza plății la livrare. Conturile de primit sunt acoperite în 4-7 zile, ceea ce poate fi definit ca indicator pozitiv.
În același timp, ciclul operațional a crescut cu 35 de zile în cadrul perioadei acoperite de analiză. Evident, acesta (ciclul) corespunde unei creșteri a duratei comerțului. Pe baza creșterii perioadei cifrei de afaceri, a crescut și durata ciclului financiar.
Un exemplu de acest tip de analiză financiară a unei întreprinderi definește o activitate ca fiind suficient de stabilă pentru a permite supraexploatarea unui depozit. Pentru a optimiza cât mai mult procesul, este necesară o revizuire a politicii de achiziții publice pentru a reduce perioada cifrei de afaceri.
Cum se analizează activitățile băncii
Analiza financiară a băncii este axată pe asigurarea managementului calității prin dezvoltarea parametrilor cheie ai activităților sale. Vorbim despre indicatori precum rentabilitatea operațiunilor, cifra de afaceri de capital și de plată, structura active și pasive eficiența departamentelor băncii, riscurile portofoliului de resurse financiare și a prețurilor intrabancare.
Pentru ca studiul stării băncii să aibă succes, trebuie îndeplinite anumite condiții: informațiile utilizate pentru analiză trebuie să fie fiabile, precise, în timp util și complete. Dacă datele furnizate nu corespund realității, metodele aplicate de analiză financiară nu vor putea duce la concluzii obiective. Aceasta înseamnă că impactul unor probleme va fi subestimat, ceea ce poate duce la agravarea situației.
Fiabilitatea informațiilor este evaluată în timpul procesului de inspecție și în timpul supravegherii documentare.
Metodele de cercetare ale statului bancar
Diferite aspecte ale activităților băncii sunt evaluate prin utilizarea instrumentelor științifice și metodologice. Cu ajutorul lor este posibil să se dezvolte o soluție optimă pentru sarcini specifice cu caracter managerial.
Există metode populare de analiză financiară a unei bănci:
- Ecuația dinamică a bilanțului. Această tehnică presupune contabilizarea câștigurilor și pierderilor. Prin un astfel de management, o evaluare financiară factorială a stării băncii și a faptului cât de profitabile sunt desfășurate activitățile sale
- Gestionarea bilanțului modificat (pasive active egale). În acest caz, analiza financiară implică o evaluare rapidă a eficienței gestionării obligațiilor bancare.
- Principala gestionare a bilanțului (active egale cu suma capitalurilor proprii și a datoriilor plătite). Principiul cheie al acestei tehnici de evaluare este gestionarea și deținerea eficientă a tuturor activelor bancare.
- Ecuația echilibrului de capital (capitalul bancar este egal cu active minus pasivele plătite). Acest tip de ecuații este relevant atunci când este necesar să se obțină o estimare finală a eficienței gestionării capitalului disponibil în cadrul incrementului capitalurilor proprii. Această tehnică este, de asemenea, utilizată pentru a determina și opera rezervele de rentabilitate crescută.
Astfel, putem concluziona că analiza financiară a întreprinderii, un exemplu fiind prezentat mai sus, este o măsură necesară pentru a determina starea și rentabilitatea companiei. Fără astfel de analize, eficiența activității întreprinderii poate scădea semnificativ și, în același timp, măsurile de reabilitare în caz de evaluare prematură pot fi irelevante.
Analiza stării financiare a întreprinderii:
